GRAFIC DE CREȘTERE

Mulți părinți, după ce ies din maternitate cu copilul, se întreabă dacă micuțul lor este în grafic, din punct de vedere al greutății și al înălțimii.

grafic-de-crestereGraficele de creștere ajută părinții și medicii pediatri să urmărească evoluția și dezvoltarea copilului, de la naștere și până în adolescență.

Nu există o înălțime și o greutate ideală, dar există un model de creștere pe care cei mai mulți copii îl urmează. Urmărirea înălțimii și greutății copilului pe o diagramă de creștere va permite medicului să observe dacă micuțul respectă un curs de dezvoltare normal și sănătos sau dacă întâmpină probleme în acest sens.

Băieții și fetele au diagrame de creștere diferite, pentru că băieții sunt, în medie, puțin mai grei și mai înalți decât fetele, iar modelele lor de creștere sunt diferite.
În 2006, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat o nouă diagramă de creștere care descrie creșterea copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 59 luni care trăiesc în mediile analizate de cercetătorii Organizației Mondiale a Sănătății din șase țări ale lumii, inclusiv America. Diagrama arată modul în care sugarii și copiii mici cresc în aceste medii, mai degrabă decât modul în care micuții cresc în unele medii care nu pot sprijini creșterea optimă.
Bebelușii sănătoși, alăptați la sân tind să crească mai lent decât cei hrăniți cu formulă în primele 2-3 luni de viață și mai rapid de la 3 la 12 luni. Toate graficele de creștere disponibile înainte de 2006 (care sunt încă utilizate de către mulți medici din America) au inclus date de la sugari care nu au fost alăptați exclusiv în primele 6 luni (inclusiv sugarii hrăniți cu lapte praf și diversificați înainte de șase luni) . Pentru că mulți medici nu au conștientizat această diferență în creștere, au ajuns la concluzia că micuțul a înregistrat un regres în scăderea în greutate și, de cele mai multe ori, recomandau mamelor suplimentarea cu laptele formulă sau începerea precoce a diversificării. Ca să nu mai vorbim de faptul că o astfel de indicație poate îngrijora inutil mama care alăptează, iar cantitatea de lapte poate fi redusă în urma unui stres.

Dezvoltarea bebelușului între 0 și 12 luni

În primele trei luni, medicii susțin că un bebeluș ar trebui să câștige în greutate, în jur de un kilogram pe lună. De la 3 la șase luni, ar trebui să mai ia în greutate o jumătate de kilogram, de la șase la nouă luni cam 400 de grame, iar de la nouă la 12 luni, cam 300 de grame. Atenție, aceste date sunt orientative pentru părinți, însă ele sunt de folos pentru a vedea evoluția copilului. De asemenea, nu este nicio problemă dacă micuțul nu ia într-o lună un kilogram. S-ar putea ca în următoarea lună să recupereze. În momentul în care analizezi graficele de creștere, trebuie să ții cont și de greutatea avută la naștere. Greutatea normală la naștere, pentru un copil născut la termen este în jur de 3 Kg. Probabil datorită pierderii fluidului în exces, greutatea scade cu 10% în prima săptămână de viață. Abia pe la două săptămâni, micuțul ar trebui să aibă din nou greutatea de la naștere. De asemenea, specialiștii susțin că bebelușii alimentați natural au tendința de a-și recâștiga greutatea avută la naștere un pic mai târziu comparativ cu cei alimentați artificial.

Referitor la înălțime, în prima lună bebelușul va crește în jur de 4 cm, iar în lunile următoare câte 3 cm, în medie. Începând cu luna a patra, și ritmul de creștere pe înălțime va scădea, situându-se în jurul valorii de 2,5 cm. Iată care sunt valorile standard, stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Bineînțeles, graficele sunt întocmite separat pentru fetițe și băieței.

grafic-crestere-pentru-fete

grafic-de-crestere-baieti
Cât de des se cântărește un bebeluș și cât de des se măsoară?

În primele două luni de viață, pediatrii recomandă ca bebelușii să fie cântăriți și măsurați în fiecare săptămână. Apoi, până la doi ani, este bine să faci aceste măsurători în fiecare lună, iar după aceea, de cel puțin trei ori pe an. Însă acestea sunt doar niște indicații. Cel mai bine este să acționezi pe baza instinctului de mamă și să mergi la medicul pediatru pentru măsurători ori de câte ori crezi că este necesar. Atenție, dacă micuțul tău nu se încadrează în aceste valori standard, nu înseamnă că nu este normal. Dezvoltarea copiilor depinde și de genetică, iar la bebeluși este important dacă sunt alăptați sau hrăniți cu formulă de lapte praf.

Circumferința capului la bebeluși

De obicei, circumferința capului bebelușului este un subiect arzător în primul an de viață. Mai apoi, dacă dezvoltarea este în parametri normali, medicii nu prea mai recomandă observarea atentă a acestui aspect. Măsurarea se realizează cu ajutorul unui centimetru plasat deasupra sprâncenelor și urechilor, de jur împrejurul capului. Rezultatul se compară cu măsurătorile precedente.

La naștere, circumferința medie a craniului este de 35 cm și crește rapid în primele luni de viață, ajungând la sfârșitul primului an la 45 de centimetri. Creșterea capului bebelușului are loc ca urmare a dezvoltării creierului. Circumferința capului și creșterea craniului nu este dependentă de dezvoltarea corpului și nici nu depinde de alimentația micuțului. Cei care au adesea un rol hotărâtor sunt factorii genetici. Spre exemplu, dacă tatăl are capul mai mare decât media, și copilul poate avea la rândul lui un cap mai mare decât alți copii de vârsta lui. Același lucru este valabil și pentru un cap mai mic. Ceea ce este important de știut este faptul că o creștere rapidă a craniului are loc în primii doi ani de viață, perioadă în care se va închide și fontanela. Fontanela este zona de contact a oaselor craniene sau așa numitele puncte moi ale craniului cu scopul de a permite trecerea copilului prin canalul de naștere (dacă aceste zone moi ale craniului nu ar exista, naşterea pe cale vaginală ar fi imposibilă) și pentru a permite creierului să se dezvolte în primele luni de viață. Fontanelele, în ciuda faptului că par locuri vulnerabile, în mod paradoxal, au rolul de a proteja copilul de efectele grave ale unor posibile traumatisme craniene. În momentul unei lovituri, oasele craniului, în loc să se fractureze, se pot mişca uşor între ele datorită structurii lor cartilaginoase şi a fontanelelor, protejând și creierul și oasele craniene.

Ce se întâmplă în cazul în care capul copilului crește prea repede? În momentul în care observi că există o tendință de creștere accelerată a creșterii capului, tendință care nu se intersectează cu graficul de creștere, e nevoie de o atenție sporită asupra dezvoltării hidrocefalului și nu numai. Poate fi vorba de existența altor probleme neurologice, motiv pentru care copilul trebuie consultat de un medic specialist. La un copil hidrocefal, creșterea capului poate fi extrem de rapidă.

Ce se întâmplă dacă dimensiunea capului este sub medie? În acest caz, poate fi vorba despre o problemă neurologică, mai ales dacă dimensiunea nu respectă procenții. Spre exemplu, 5% la 3 luni și în afara graficului normal de creștere la 6 luni. Aceasta poate indica o afecțiune numită microcefalie, care adesea este asociată cu probleme de dezvoltare neurologică. Una din cauzele frecvente ale microcefaliei este creșterea inadecvată a creierului. Dacă, spre exemplu, dimensiunea capului este sub medie, însă continuă să crească respectând același procent, 90% din dimensiunea normală la 3 luni și tot 90% la șase luni, nu prea sunt motive de îngrijorare. Atâta timp cât creșterea craniului este legată de creșterea creierului, dacă dezvoltarea creierului este afectată, aceasta va duce la o dimensiune mică a capului.

Un cap mic este, rareori, o consecință a suturării defectuoase a craniului , de obicei acest fapt duce la o formă ciudată a capului. 
Creșterea capului este posibilă datorită fontanelelor.

La naștere, copilul are 4 fontanele, uneori chiar 6, dintre acestea doar 2 sunt importante din punct de vedere clinic:

Fontanela anterioară (moalele capului în limbaj popular). Aceasta se monitorizează la fiecare consultație a bebelușului și are formă de romb. Dimensiunea ei diferă de la bebeluș la bebeluș, unii având o fontanelă mai mare, alții mai mică. De asemenea, vârsta de închidere este variabilă, la unii închizându-se în primele luni de viață, iar la alții, în jurul vârstei de doi ani, sau mai târziu. Închiderea depinde de dimensiunea pe care fontanela a avut-o la naștere, dar și în funcție de factorii constituționali, ritmul de creștere al perimetrului cranian sau carențele, în special rahitismul carențial.

Fontanela posterioară. Are dimensiuni foarte mici la naștere, la unii bebeluși chiar lipsește și se închide, în general, în prima lună  de viață, cel târziu până la 2-3 luni de viață. Este de formă triunghiulară și este situată la întâlnirea osului occipital cu cele două oase parietale(părțile laterale ale capului).

Fontanelele laterale. Acestea se închid și ele destul de repede, de multe ori nici nu sunt sesizate de părinți. Dimensiunea lor la naștere este foarte mică și medicul pediatru nu prea le monitorizează, decât dacă se constată anomalii în dezvoltare precum boli genetice, dismorfism craniofacial sau diverse malformații asociate.


MAMĂ DE PROFESIE PE FACEBOOK
Urmărește-ne zilnic pe Facebook