Grafic de creștere în greutate

Din momentul în care s-a născut, copilul este supravegheat continuu de către părinți, aceștia din urmă anticipând fiecare centimetru luat în înălțime și fiecare gram luat în greutate. Dar, cum își dau părinții seama dacă micuțul lor a crescut și s-a dezvoltat în mod corespunzător?

Grafic-de-crestere-in-greutate

Creșterea fizică se referă la creșterile în înălțime și greutate, precum și la alte modificări ale corpului, care se petrec în organismul unui copil până la maturitate. Ne referim aici la creșterea părului la apariția și căderea dinților de lapte și la schimbările hormonale care se petrec în perioada pubertății. Toate acestea fac parte din procesul de creștere.
Trebuie precizat de la început ca în România nu sunt disponibile curbe de creştere oficiale bazate pe studiul populaţiei României, aşa încât în practică se lucrează cu curbe de creştere folosite în alte ţări (Franţa, SUA, Germania), plecând de la prezumţia că populaţia României ar fi asemănătoare cu populaţiile care au stat la baza alcătuirii tabelelor (asemănările sau diferenţele dintre populaţii sunt de resortul epidemiologiei). Mai mult, majoritatea graficelor de creştere sunt alcătuite în perioade cu frecvenţă diferită a problemelor de greutate faţă de prezent. Aceste noţiuni sunt utile in interpretarea corecta a informaţiei, întrucât, cel puţin teoretic, ar putea exista ‚erori’ datorate utilizării acestor grafice obţinute prin statistică, ce furnizează în acest caz noţiunea de ‘normal’.

Ce este normal?

Primul an de viață este o perioadă de schimbări uimitoare în timpul căreia copiii, în medie, cresc în înălțime cam 25 cm și-și triplează greutatea de la naștere.

Fiind impresionați de dezvoltarea rapidă prin care trece copilul în primul an de viață, unii părinți s-ar putea panica în momentul în care creșterea nu va mai fi atât de vizibilă. Însă, aceștia trebuie să știe că o creștere în înălțime și greutate va exista până după perioada pubertății, ce-i drept, fără a fi atât de evidentă. Cu toate că există și perioade de creștere bruscă și foarte vizibilă chiar și pe la patru- cinci ani.

După vârsta de un an, creșterea unui copil în lungime se mai domolește. Până la vârsta de 2 ani, creșterea în înălțime continuă, de obicei, la o rată destul de constantă de aproximativ 6 cm pe an, menținându-se în acest ritm până la adolescență. Niciun copil nu are o rată de creștere perfect constantă în toată această perioadă a copilăriei. S-ar putea ca în unele luni copilul să nu crească nici măcar un centimetru, iar în altele să crească brusc, astfel încât să nu-i mai fie bune hainele. Studiile arată că micuții tind să crească ceva mai alert primăvara și să stagneze toamna și iarna. Însă nu este un aspect valabil pentru toți copiii.

Un puseu de creștere majoră are loc în perioada pubertății, de obicei, între 8 și 13 ani, la fete și 10 - 15 ani la băieți. Pubertatea durează aproximativ între doi și cinci ani. Acest puseu de creștere este asociat cu dezvoltarea sexuală, care include apariția părului pubian la subraț, creșterea și dezvoltarea organelor sexuale, iar la fete, începutul menstruației.

Până la vârsta de 15 ani la fete și 16, 17 ani la băieți, pubertatea se va încheia, și odată cu ea și creșterea asociată ei. Asta înseamnă că majoritatea copiilor vor fi ajuns la maturitatea fizică.

Grafic de creștere la fete: 2-18 ani

grafic crestere 1
Grafic de creștere la băieți: 2-18 ani

grafic-crestere-2

Care este greutatea ideală a unui copil?

Greutatea normală a unui nou-născut se situează în intervalul 2,6 – 4,3 kg cu o medie de 3,2 kg. Aceste cifre sunt însă orientative şi prezintă deosebiri importante chiar şi între fraţi şi surori.

De regulă, greutatea la naştere a bebeluşului se dublează la 5 luni, se triplează la 1 an, se cvadruplează la 2 ani. Pe la trei ani încep să se observe diferenţele dictate de natura sexului.

Astfel, la 3 ani fetiţele ar trebui să aibă între 13,7 – 14,1 kg, iar băieţeii între 14,3 – 14,7 kg. La 4 ani, fetele ar putea avea 14,8 – 15,7 kg, iar băieţii între 15,7 și 16,1 kilograme.

La vârsta de 5 ani, fetele ar trebuie să cântărească între 16,1 și 17,7 kilograme, iar băieţii între 18 și 18,2 kilograme.

Când este prea slab copilul?

Copilul este considerat slab atunci când are o greutate cu 10-15% mai mică decât valoarea medie calculată pentru vârsta şi înălţimea sa. Aşadar, dacă la vârsta de 5 ani copilul tău are o greutate mai mică de 15,3 kg, ar fi cazul să faci nişte investigaţii. De obicei, scăderea sau stagnarea luării în greutate la copii are mai multe cauze, care se pot combina, fiind extrem de greu de depistat. Principalele cauze care duc la scăderea în greutate a copilului sunt cele legate de refuzul alimentelor(precedat de mâncarea dulciurilor sau de un orar haotic de masă), de o îmbolnăvire(răceală, gripă) sau de factori genetici(și părinții sunt filiformi).

Când este prea gras copilul?

În România, 18% dintre copii au peste greutatea admisă la vârsta lor, iar obezitatea îi afectează pe 3,5% dintre ei. Numeroase studii au demonstrat că micuţii cu greutate mai mare decât media devin la maturitate obezi. Mai mult, se pare că excesul de grăsime corporală în copilărie sau adolescenţă măreşte riscul unei sănătăţi precare la maturitate, indiferent dacă adultul este sau nu obez. În cazul copiilor vorbim de supraponderabilitate atunci când greutatea sa depăşeşte cu 15 – 20% valoarea medie calculată pentru vârsta şi înălţimea sa.

Cum poți să știi dacă copilul tău este grăsuț sau cu adevărat prea gras? Foarte simplu, plecând de la date obiective. Și cea mai de încredere este IMC (indicele de masă corporală), care ia în considerare înălțimea și greutatea corespunzătoare vârstei copilului tău. Standardul OMS de Creştere a Copilului, lansat în aprilie 2006, include diagrame IMC pentru sugari şi copiii mici până la vârsta de 5 ani. Cu toate acestea, excesul de greutate şi obezitatea la copiii cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani este o provocare, deoarece nu există o definiţie standard a obezităţii infantile aplicabilă în întreaga lume. OMS este în curs de dezvoltare în prezent a unei  formule internaţionale de creştere şi dezvoltare pentru copiii de vârsta școlară şi adolescenţi.

Calcularea IMC a copilului se face astfel: numărul de kilograme/ înălțimea în centimetri. Spre exemplu, un copil care cântărește 24 kg la 1,20 m înălțime are un IMC  de 24/ (1,20 x 1,20) = 16,6). Apoi verifică dacă se situează în limitele normale stabilite.

tabel

Creșterea și pubertatea

Nu toată lumea crește și se dezvoltă în același ritm. În timpul pubertății, organismul începe să fie invadat de hormoni care provoacă schimbări fizice, cum ar fi dezvoltarea sânilor la fete, extinderea testiculară la băieți, și un puseu de creștere în înălțime și în greutate, la ambele sexe. Odată ce încep aceste schimbări, ele continuă pentru mai mulți ani. La vârsta pubertății, copilul mai poate lua în înălțime aproximativ 25 de centimetri.

Cei mai mulți copii iau în greutate mai rapid în acest timp, iar cantitățile de mușchi, grăsime, și oase se schimbă. Noua creștere în greutate poate fi benefică, atâta timp cât se păstrează proporția corectă dintre țesutul adipos, mușchi și oase. Unii copii se dezvoltă mai devreme de opt ani, iar alții mai târziu. Unora le este greu să se obișnuiască cu schimbările apărute, motiv pentru care, stima de sine ar putea scădea brusc.

Sfaturi pentru menținerea greutății sub control

Adoptă o alimentație sănătoasă. Un copil are nevoie de o alimentație sănătoasă, mai ales dacă se află la vârsta pubertății. Cu toate că, cel mai probabil, va simți nevoia să mănânce ceva mai mult, este foarte important ca mâncarea să fie sănătoasă. E de preferabil să se evite mesele de tip fast-food sau junk-food, dulciurile în cantități mari și băuturile carbogazoase.

Mișcarea zilnică. Deoarece există riscul de a lua ceva mai mult în greutate în această perioadă, copilul trebuie încurajat să practice un sport. E nevoie de cel puțin jumătate de oră, zilnic, pentru ca el să iasă afară la aer curat și să facă mișcare. Se poate da cu bicicleta, cu rolele, poate merge la înot, la fotbal, la basket sau chiar și la tenis. Orice mișcare este binevenită.

Excluderea stresului din rutina copilul. Fiind vorba de un copil școlar, stresul ar putea fi un factor care să contribuie din plin la creșterea în greutate. Astfel, ar fi indicat să vorbești cu el, să nu-l stresezi foarte mult cu diverse activități și să nu pui presiune pe el în ceea ce privește școala. La această vârstă ar fi indicat să-ți faci din copil cel mai bun prieten.

Rolul genelor

Ereditatea joacă un rol important în formarea corpului unei persoane și în stabilirea greutății. Oameni din diferite rase, grupuri etnice și naționalități tind să aibă o distribuție diferită a țesutului adipos din organism (ceea ce înseamnă că se acumulează grăsime în diferite părți ale corpului) sau a compoziției corporale (cantități de os și mușchi față de grăsime). Dar genele nu sunt destinul - copiii pot ajunge și să păstreze o greutate sănătoasa prin consumul corect al alimentelor și prin starea activă.
Atenție!

Doar un procent foarte redus de oameni au o predispoziție genetică atât de puternică încât nu vor reuși să scape de obezitate oricât ar încerca. Dar, chiar și aceste persoane, predispuse genetic la obezitate, își pot reduce riscul de afecțiuni cronice printr-o alimentație sănătoasă și prin activitate fizica.

Sorry, no posts matched your criteria.